Vitaly Vassepov, director general Lactalis-Alba: Drumul nobil al laptelui de la fermă către consumator

La fel ca în orice alt domeniu de activitate, și în industria lactatelor, fiecare producător dorește să realizeze brânzeturi proaspete și gustoase, iar una dintre lecțiile de bază spune că succesul ține de implementarea standardelor europene de calitate pe tot lanțul valoric „de la furcă la furculiță”.Vitalie Condrațchi, cel care săptămânal ia la întrebări antreprenorii din Moldova, a decis să vorbească cu cineva care chiar se pricepe, și anume cu directorul general Lactalis-Alba, Vitaly Vassepov, și să îl întrebe de unde iau laptele, cât de fericite sunt văcuțele, care e cel mai scump produs din arsenalul lor, cum stă Moldova la capitolul dezvoltării sectorului de lapte, dar și cu ce îl inspiră Ecaterina, eroina din filmul rusesc „Moscova nu crede în lacrimi”.

Amintim că invitații seriei de interviuri „Afaceri cu față umană” sunt membri ai Asociației Investitorilor Străini, care activează în Moldova deja de 17 ani și cuprinde cele mai mari companii din țară. În total, cei 20 de membri ai FIA au peste 22 de mii de angajați și investiții de peste 1,15 milarde de euro.

Ce trebuie să știm despre managerul și omul Vitaly Vassepov?

Sunt originar din nordul Kazakhstanului, m-am născut în orașul Kostanay, acolo am și învățat, apoi m-am angajat la lucru. Am fost transferat în orașul Almaty, unde am locuit opt ani, după care am fost transferat în Georgia. Iar din noiembrie 2018 sunt în Republica Moldova. Până a veni aici în calitate de director general Lactalis-Alba, fusesem în Moldova de două ori pe câteva zile, la o conferință în 2010 și la un training în 2013. Și de doi ani locuiesc aici cu soția, în timp ce copii au rămas în Georgia. Ei sunt mari deja, fiica mea are 20 de ani, ea a intrat la universitate, iar fiul învață la liceu.

Ați reușit să vizitați anumite locuri în Moldova? Ceva v-a surprins sau poate din contra, nu v-a plăcut?

Da, noi iubim să călătorim și ce este bine în Moldova, în viziunea mea, e că e aproape de alte țări, noi iubim să mergem în Odessa, în România am fost deja, și în Europa de câteva ori. Prin Moldova, la fel, mergem, de exemplu la pescuit, mie îmi place odihna activă, iar soția împărtășește acest hobby cu mine. Am fost, de asemenea, în Găgăuzia, Soroca, Orheiul Vechi, la Molovata. Nu în fiecare weekend, dar ne străduim să descoperim mereu locuri noi, monumentele emblematice ale țării, cum sunt și muzeele.

Între bucătăria internațională și cea națională, pe care o preferați mai mult?

Cea națională desigur, pentru că noi am convenit cu soția mea că e ciudat să vii în Moldova și să mănânci din bucătăria georgiană. Dacă îmi place mâncarea georgiană o voi savura în Tbilisi, dacă vreau ceva moldovenesc, atunci în Moldova. Desigur, când vreau ceva din bucătăria japoneză, mai mergem la sushi, dar e clar că orice bucătărie națională e gustoasă în țara ei de origine. Pentru diversitate, pizza, sushi este normal, dar noi alegem des să mergem la restaurante cu mâncare tradițională moldovenească.

Am văzut la dvs. pe masă o carte despre Ikigai, un concept japonez care înseamnă a avea un sens în viață. Care e Ikigai pentru dvs.?

Am început să citesc această carte, dar vedeți cât am citit? Nu foarte mult, pentru că la locul de muncă nu prea ai timp de lectură, dar mi-a plăcut cartea. Vedeți cum e în cabinetul meu, mă strădui să fac pauze de la calculator, la balcon am pus o măsuță și scaune ca să putem cu colegii să ieșim să bem cafeaua. Vremea e minunată, nu foarte cald. Până acum locuiam în apartament, dar odată cu pandemia de Covid-19, ne-am mutat într-o casă mică pe pământ și ne bucurăm că putem ieși înainte de lucru la terasă și să savurăm micul dejun, ceaiul sau cafeaua, să ascultăm ciripitul păsărilor. E minunat.

Cât despre activitatea profesională și viața personală, eu pot să afirm că mă ocup cu ceea ce iubesc. Da, oricine poate spune că iubește să fie director sau altceva, dar nu, aceasta e despre altceva. Mie foarte mult îmi place lucrul meu, colectivul, oamenii, să conlucrăm, să abordăm diverse subiecte. Azi de la 8 sunt la serviciu, am avut o ședință, după interviul cu dvs. mai am încă trei, nu pentru că vreau să-i deranjez pe oamenii cu care lucrez, dar mie îmi place lucrul meu și încerc să urmez eu această regulă și să-i învăț și pe ei: că lucrul e de la 9 la 18. Eu nu vreau ca oamenii să lucreze sâmbetele, duminicile sau să rămână după 18. Nu cred în ideea că dacă lucrezi mai mult e mai bine. Oamenii trebuie să primească plăcere de la lucrul lor, să fie productivi la timpul potrivit. Da, un fost șef de al meu mereu spunea cine se reține după serviciu, acela nu face nimic în timpul alocat pentru lucru și această filosofie îmi place. Este timp de lucru, ai reușit să faci – bine, dacă nu, transferă pe mâine și o să faci a doua zi.

Ați făcut vreodată un calcul câți kilometri călătorește un cașcaval „de la furcă la furculiță”? Sau ca să simplificăm lucrurile, aveți propriile văcuțe aici în Moldova, lucrați cu furnizori locali sau e nevoie să importați laptele?

Lactalis-Alba lucrează în primul rând cu furnizori locali, cu ferme țărănești verificate, al căror nivel îndeplinește cele mai înalte cerințe. În prezent, cooperăm cu 109 ferme și avem 80 de puncte de colectare a laptelui, adică avem cea mai mare rețea de colectare a laptelui din Moldova, crescând randamentul de lapte chiar și atunci când este deficit sezonier, astfel având lapte pe tot parcursul anului. Lactalis-Alba are o atitudine foarte atentă față de lapte, care este monitorizat cu atenție pe tot parcursul ciclului de producție, ceea ce ne permite să-i păstrăm calitățile originale. De la momentul colectării laptelui până la apariția produselor finite pe rafturile magazinelor, funcționează principiul lanțului de frig, cu păstrarea obligatorie a temperaturii la producție, depozite, automobilele de livrare, frigiderele clienților noștri.

Parteneriatul cu fermele este important pentru noi, avem grijă și ne asigurăm ca vacile să fie hrănite și sănătoase în mod constant, astfel încât laptele obținut să aibă un procent înalt de grăsime, oferind calitate produselor noastre. Toate animalele sunt ținute în condiții confortabile sub supravegherea constantă a medicilor veterinari. Avem și un echipamentul express, care ne permite să evaluăm calitatea laptelui colectat în conformitate cu anumite criterii, imediat la fermă.

Pentru cea mai rapidă livrare de lapte către fabrici, a fost dezvoltată o rețea de transport convenabilă, reducând la minimum timpul de transport. La intrarea în fabrică, laptele este supus la 17 teste obligatorii. Procesul de producere a preparatelor din lapte are loc în recipiente sterile care protejează laptele de efectele mediului extern și de contactul cu oamenii.

 

Ce cotă din lactatele sau brânzeturile pe care le comercializați în Moldova sunt produse aici și cât le importați? Îmi este interesant dacă există suficient lapte în Moldova, cât lapte colectați anual și cât din acesta e de la fermele țărănești?

70% din brânzeturile vândute în Moldova le producem aici și doar 30% sunt importuri. Compania LACTALIS-ALBA SRL face parte din grupul internațional Lactalis – care este lider mondial în producția de brânzeturi și produse lactate. Brânzeturile și produsele lactate importate de noi sunt de cea mai înaltă calitate și au un preț corespunzător. În prezent, le oferim consumatorilor moldoveni posibilitatea de a-și umple „farfuria de brânză” cu cașcavaluri nobile din Franța și Italia.

Laptele este mereu insuficient. Noi colectăm peste 22.000 tone, din care 60% este din gospodării private.

Vitaly Vassepov, directorul general Lactalis-Alba

Programul de dezvoltare a sectorului de lapte, aprobat recent, în luna iulie a.c., prevede redirecționarea efectivelor de bovine din gospodăriile casnice în fermele amplasate în extravilan și majorarea efectivului de vaci în fermele de producere a laptelui de la 5,1 mii de capete în anul 2020 până la circa 29 de mii de capete către anul 2026. Către anul 2026 în țară vor fi nu mai puțin de 150 de ferme, iar volumul producției de lapte va crește de la 332 de mii de tone în 2019 până la 600 de mii de tone.

E real acest lucru în șase ani? Cât de mari sunt investițiile pentru creșterea de șase ori a șeptelului?

Dacă e să analizăm experiența anului curent, care este unul foarte secetos, ar trebui să treacă minimum trei ani pentru a se restabili sectorul, și numai atunci putem reveni la acest proiect. Mai mult, totul depinde de investițiile ce vor fi făcute de către structurile guvernamentale. Conform calculelor noastre, trebuie să investiți aproximativ 5.000 de euro într-o singură vacă – adică e vorba de mulți bani.

De ce nu se investește în Moldova în zootehnie performantă?

Producția de animale cu productivitate ridicată este foarte costisitoare, iar majoritatea fermierilor sunt persoane fizice și este necesară o bază legală pentru a cumpăra și a investi.

În momentul de față, nu avem ferme specializate în creșterea animalelor, ci doar importuri, investiții de 2.000-2.500 de euro pentru achiziționarea de animale din Europa. Pentru a deschide o fermă similară este nevoie de minim 33 de vaci, adică de cel puțin 70.000 de euro. Fermierii locali nu au atâția bani, chiar și pe baza subvențiilor de la stat.

Vitaly Vassepov, directorul general Lactalis-Alba

Cât de mult ajută politicile de stat agricole și fiscale la funcționarea și dezvoltarea sectorului de lapte?

Din păcate nu este suficient, atâta timp cât oferă doar subvenții. Este vorba de subvenție de 50% pentru achiziționarea de echipamente noi pentru uzină și 50% sub formă de subvenții pentru fermieri – utilaje (tractoare, mașini de muls), vite de rasă.

Aveți vreun sprijin de la asociațiile de business?

Suntem foarte mulțumiți de sprijinul pe care-l primim de la Asociația Investitorilor Străini în Moldova, al cărei membru suntem. Asociația ne facilitează dialogul cu Biroul de Migrațiune și Azil, cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Serviciul Vamal. De asemenea, FIA ne ajută să promovăm unele inițiative ale noastre, care au drept impact îmbunătățirea climatului investițional.

Dar, dacă tot vorbim de FIA, ce apreciez cu adevărat aici, este conceptul Asociației, un format de CLUB, de „abordare individuală”, unde fiecare membru este tratat individual, separat, în dependență de necesitățile companiei. Și eu particip cu mare-mare drag la toate întâlnirile noastre informale, fie dejun sau cină, unde membrii pot discuta nestingherit orice subiect și pot aborda subiecte mai sensibile.

Ce trebuie să facem ca să puteți exporta din Moldova produse animaliere?

Alinierea legislației noastre în conformitate cu cea europeană și respectarea strictă a cerințelor europene, fără sector privat, doar ferme, unde mulsul este mecanizat și normele de igienă sunt stricte și obligatorii. La acest capitol mai este de lucru în Moldova.

Care e cel mai special și scump produs pe care-l vindeți în Moldova? Dar în lume?

Cașcavalurile de înaltă calitate sunt cel mai scump produs. Dacă e să vorbim despre produsele locale, este cașcavalul ALBA Rossiiskii produs în Soroca, iar dacă de import, atunci cașcavalurile President Madrigal și President Masdam.

Cel mai scump cașcaval din lume este Pule, produs în rezervația naturală Zasavica de lângă Belgrad, Serbia. Pentru producția sa se folosește numai lapte de măgăriță. Din 25 de litri de lapte se obține doar un kilogram de cașcaval. Prin urmare, prețul său este destul de mare – 1.700 de dolari pentru un kilogram.

Vitaly Vassepov, directorul general Lactalis-Alba

Cooperativele au livrat cca 64% din laptele produs în Uniunea Europeană în anul 2015, iar în țările europene cu producție semnificativă de lactate cooperativele dețin cote importante de piață – 86% în Olanda, 75% – în Polonia, 68% – în Italia. Sunt cooperativele un model viabil pentru Moldova?

O cooperativă este o firmă juridică, un parteneriat între mai multe ferme, ceva care, din păcate, fie din cauza mentalității, fie din cauza dificultăților și dezacordurilor, a diferitelor niveluri de dezvoltare, nu poate fi creat în acest moment. După cum știu, au existat încercări, dar până acum fără rezultate. Din păcate, o astfel de cooperare nu se poate dezvolta astăzi. Poate peste o generație.

Apariția retailerilor mari pe piață v-a influențat cumva vânzările sau și până atunci erați suficient de aproape de consumatori prin rețele și magazine „de cartier”?

Bineînțeles că da, fiecare comerciant a venit pe piață cu propriul sortiment și trebuie să luptăm pentru fiecare centimetru de raft. Din păcate, aceasta este în primul rând o lovitură pentru brandurile și producătorii noștri locali. Există multe produse importate cu valoare minimă, dar nu neapărat de calitate, care influențează alegerea consumatorilor. Cașcavalurile, de exemplu.

Cum v-a afectat pandemia de COVID-19 activitatea? Dar vânzările? Ați participat la sprijinul medicilor? Ce alte acțiuni de CSR desfășurați?

Am avut costuri suplimentare pentru standarde sanitare și de protecție. În contextul stării de urgență din țară, cauzată de COVID-19, conducerea Lactalis-Alba a decis să sprijine și să ajute persoanele și instituțiile medicale din prima linie în lupta cu COVID-19. Lactalis-Alba a furnizat 6.000 de măști de unică folosință și o tonă de lapte personalului medical și pacienților din patru instituții medicale. Instituțiile medicale care au primit donația au fost Spitalul Clinic pentru Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de copii și Institutul de Medicină de Urgență.

Care este personajul dvs. preferat, din cărți sau filme?

Da, există un personaj. „Moscova nu crede în lacrimi” (Москва слезам не верит). Ați privit filmul? Iată eroina principală, Ecaterina se numește, și în film ea devine director de fabrică. În a doua serie este un moment când ea, fiind director și cu subalternii ei merg prin fabrică, și felul cum ea gândește, ca un lider competent, în anii 1975, așa cum mulți în ziua de azi nu pot. Pentru mine e un model. Eu și lucrătorilor mei le arăt filmul. Vă îndemn să-l priviți.

Cine a creat lumea, Dumnezeu sau o întâmplare?

Cineva a creat lumea, nu cred că întâmplarea, sigur nu. Lasă să fie Dumnezeu, pentru că altă denumire nu s-a inventat încă, dar cineva a făcut asta, hai să spunem că Dumnezeu.

Dle Vassepov, vă mulțumim.

https://agora.md/stiri/79044/drumul-nobil-al-laptelui-de-la-ferma-catre-consumator-interviu-cu-vitaly-vassepov-director-general-lactalisalba